Valul impresionant de români din diaspora care s-au prezentat la urne în turul doi al alegerilor a captat atenția atât a presei interne, cât și a celei internaționale. Până sâmbătă la ora 12:00, peste 165.000 de alegători își exprimaseră deja opțiunea, o mobilizare aproape triplă față de primul tur, la aceeași oră. Acest fenomen electoral semnalează nu doar o creștere semnificativă a interesului civic în rândul comunităților românești din afara granițelor, ci și o posibilă schimbare majoră în ecuația politică națională.
Țările cu cele mai mari comunități de români au fost, previzibil, în fruntea clasamentului participării: Italia, Germania, Marea Britanie, Spania și Republica Moldova. Valul masiv de prezență ar putea reconfigura decisiv rezultatul final, dat fiind că votul diasporei a avut un impact covârșitor și în alegerile precedente, în special în cele prezidențiale din 2014 și 2019, când alegătorii din afara țării au înclinat balanța în favoarea candidaților percepuți ca reformatori și anti-sistem.
Această mobilizare nu poate fi privită ca un simplu reflex electoral, ci mai degrabă ca o reacție colectivă la starea internă a României. Multe voci din diaspora au invocat corupția, ineficiența administrației publice, lipsa reformelor și stagnarea economică drept motive principale pentru care votează în număr atât de mare. De asemenea, condițiile precare din sistemul de sănătate și educație, combinate cu exodul continuu al forței de muncă, i-au determinat pe mulți români din străinătate să își reafirme vocea politică prin vot.
Reacțiile presei internaționale nu au întârziat să apară. „Le Monde” a subliniat în ediția sa online că diaspora românească este una dintre cele mai numeroase și mai active politic din Europa de Est, în timp ce „Deutsche Welle” a notat că mobilizarea de acum este comparabilă cu momente de criză politică din trecut, când votul extern a reflectat o nevoie profundă de schimbare. BBC a relatat că implicarea sporită a românilor din Regatul Unit este legată și de incertitudinile post-Brexit și de dorința de a avea o Românie mai funcțională ca opțiune viabilă de revenire.
Pe rețelele sociale, campaniile de mobilizare civică, inițiate de ONG-uri și grupuri independente de români din diaspora, au avut un impact puternic. Clipuri video, mesaje de solidaritate și imagini cu cozi la secțiile de vot din Milano, München, Londra sau Chișinău au devenit virale, consolidând sentimentul unei participări conștiente și organizate. Nu este doar o prezență masivă, ci o demonstrație de forță democratică a unei comunități care, deși adesea ignorată în discursul intern, arată că nu a uitat România.
Pe plan intern, partidele politice privesc cu interes – dar și cu teamă – acest val din diaspora, știind că preferințele electorale ale românilor din afara țării nu urmează tiparele clasice din interior. Votul lor este, în general, mai critic și mai puțin tributar loialităților de partid, ceea ce îl face dificil de anticipat și extrem de influent în tururile decisive.
În final, acest nou record de prezență din diaspora arată că România nu este doar despre ce se întâmplă în interiorul granițelor. Viitorul politic al țării depinde tot mai mult de cei plecați, care nu mai sunt doar o forță economică – prin remitențele constante – ci și una politică, hotărâtă să influențeze direcția națiunii. Cei peste 165.000 de români care au votat deja până sâmbătă la prânz trimit un mesaj clar: România nu este doar acasă, ci și în Londra, Roma, Madrid sau Chișinău. Și diaspora, departe de a fi o voce periferică, poate deveni cheia unei reale schimbări.
Surse:
Biroul Electoral Central, Statistici oficiale vot diaspora, 2024
Deutsche Welle, “Diaspora românească, un actor politic de prim rang”
Le Monde, “La Roumanie au vote: les exilés veulent changer la donne”
BBC News, “Romanian diaspora turns out in force amid political discontent”
