Tensiunea crește în jurul lui Călin Georgescu, o figură controversată a scenei publice românești, după ce procurorii au decis extinderea urmăririi penale pe numele său în urma unei declarații care a stârnit reacții puternice în spațiul public. Citând din Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, Georgescu este acuzat acum de susținerea unor idei cu caracter legionar, fapt care ar putea avea implicații penale serioase.
Potrivit Digi24, declarațiile lui Georgescu au fost analizate de procurori sub suspiciunea că promovează ideologii interzise de legea română. Conform Codului Penal, propaganda legionară este interzisă în România, fiind considerată o amenințare la adresa valorilor democratice și a ordinii constituționale. Într-un context electoral deja încărcat, ieșirea publică a fostului candidat și consilier a reaprins temerile privind resuscitarea simbolurilor extremiste într-o Românie democratică, dar fragmentată.
Cazul a atras și atenția organizațiilor internaționale care monitorizează discursul public și respectarea valorilor europene în statele membre. În paralel, voci din societatea civilă cer autorităților să trateze cu maximă seriozitate orice tentativă de reabilitare a simbolurilor și figurilor istorice legate de regimuri totalitare.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Pe rețelele sociale, susținătorii lui Georgescu vorbesc despre un „atac la libertatea de exprimare”, în timp ce adversarii denunță „normalizarea extremismului”. Parchetul General urmează să stabilească dacă citatele respective, rostite într-un spațiu public, se încadrează în faptele prevăzute de legislația ce sancționează promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Într-o epocă în care granițele dintre opinie și instigare devin tot mai fragile, cazul Georgescu poate deveni un test major pentru statul de drept din România. Întrebarea care planează: unde se termină dreptul la opinie și unde începe pericolul pentru democrație?
