Negocieri febrile au loc în aceste zile la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan încearcă, alături de liderii politici care ar putea forma viitorul guvern, să pună cap la cap un pachet de măsuri fiscale menite să aducă bani la un buget tot mai tensionat. Conform sursei citate de Digi24, în draftul discutat se regăsesc măsuri care vor atinge atât mediul privat, cât și un sistem public mult prea încărcat de privilegii și structuri redundante.
Cea mai amplă intervenție se prefigurează la nivelul TVA-ului. Dacă scenariul de lucru va fi asumat politic, multe produse și servicii vor pierde cota redusă de TVA și vor fi taxate la nivelul standard de 19%, afectând în special HoReCa, industria turismului, accesul la evenimente, locuințele sociale și chiar echipamentele ecologice. Mai mult, se ia în calcul și creșterea cotei standard de la 19% la 21%, dacă tăierile bugetare nu vor aduce suficient.
În paralel, influencerii intră sub lupa ANAF. Se discută monitorizarea atentă a veniturilor provenite din Facebook, Instagram, Google sau TikTok, mai ales acolo unde sumele nu sunt declarate. De asemenea, jocurile de noroc ar urma să suporte un regim fiscal mai dur, cu impozite progresive în funcție de valoarea câștigului, ajungând până la 20% și contribuții suplimentare la sănătate.
Dar poate cele mai sensibile decizii sunt cele care vizează sistemul bugetar. Se pregătesc reduceri masive de sporuri – unele eliminate complet, altele diminuate semnificativ. Se renunță la „sporul de complexitate”, „sporul de confidențialitate”, „sporurile pentru proiecte întârziate” sau „cel de condiții vătămătoare”, care scade de la 15% la 5%. În plus, salariul al 13-lea dispare, lăsând loc unor prime modeste, de maximum 300 de lei, doar de Crăciun și Paște.
Formarea profesională pentru bugetari nu va mai presupune vacanțe mascate la munte sau la mare: cursurile vor fi organizate exclusiv în instituții. Rămân, cel puțin pentru moment, doar sporurile pentru personalul medico-sanitar.
Statul se pregătește și să se reducă pe sine. Potrivit sursei citate, 20% dintre agențiile, institutele și structurile guvernamentale vor fi desființate. Printre cele vizate: Institutul Levantului, Institutul Drepturilor Omului, Institutul Revoluției sau Academia de Științe Tehnice. Măsura vizează reducerea cheltuielilor inutile și stoparea „bugetofagiei de lux” practicată în aceste structuri.
Totodată, noul plan prevede eliminarea unor exceptări de la plata contribuțiilor la sănătate. Vor fi excluși de la aceste scutiri urmașii, rudele și membrii de familie ai persoanelor care beneficiau de indemnizații pentru persecutarea politică, deportare sau participare la Revoluție. De asemenea, vor fi eliminate scutirile pentru ajutorul social oferit în baza Legii privind venitul minim garantat și pentru veniturile obținute de persoanele cu handicap.
Se păstrează însă tichetele de vacanță, dar doar pentru angajații cu salarii brute de până la 6.000 lei, iar acestea vor fi utilizabile doar în extrasezon. Aceeași limitare se aplică și pentru indemnizația de hrană, în scădere față de pragul actual de 8.000 lei brut.
Pe masa președintelui se află și introducerea unei „taxe de solidaritate” – o formă de impozitare progresivă pentru veniturile care depășesc 10.000 lei lunar. S-au făcut simulări și pentru praguri de 15.000 și 17.000 lei, iar una dintre variante propune menținerea impozitului de 10% pentru veniturile sub acest prag, urmând ca partea care-l depășește să fie taxată cu 16%.
Așadar, România se pregătește pentru o restructurare dureroasă, dar necesară. Sub conducerea lui Nicușor Dan, țara ar putea asista la cea mai amplă reformă fiscal-bugetară din ultimii 20 de ani – o reformă care, dacă va fi dusă până la capăt, va redesena raportul dintre stat și contribuabil, dintre privilegii și responsabilitate. Totul depinde de ziua de luni, când liderii partidelor vor decide dacă acest plan devine realitate sau rămâne doar un alt draft uitat într-un sertar de la Cotroceni.
