Rusia, un colos militar cu pretenții de mare putere globală, se confruntă cu una dintre cele mai sensibile crize din actualul conflict: pierderi semnificative în flota sa de bombardiere strategice, esențială pentru descurajarea adversarilor și pentru menținerea unui echilibru militar în fața NATO. Conform sursei citate, atacurile cu drone pregătite de serviciile secrete ucrainene timp de 18 luni – sub numele de cod „Pânza de păianjen” – au reușit să pătrundă adânc în teritoriul rus și să lovească direct în inima aviației strategice.
Peste 20 de bombardiere Tupolev Tu-95MS și Tu-22M3 au fost vizate, iar oficialii americani susțin că cel puțin zece dintre ele au fost complet distruse, în timp ce altele au fost grav avariate. Deși Kremlinul neagă pierderile și promite reparații, voci critice din interiorul Rusiei, inclusiv bloggeri militari, vorbesc deschis despre incompetență și neglijență în gestionarea apărării aeriene a bazelor.
Aceste bombardiere nu doar că servesc unui scop convențional – lansarea de rachete asupra orașelor și infrastructurii din Ucraina – dar joacă și un rol simbolic în proiecția de forță a Rusiei în spații strategice precum Oceanul Arctic, Atlanticul de Nord și Pacificul. Potrivit lui Justin Bronk, expert în aviație militară la RUSI (Royal United Services Institute), pierderile actuale depășesc 10% din întreaga flotă activă, ceea ce pune o presiune imensă asupra unui sistem deja suprasolicitat.
Problema nu este doar militară, ci și industrială. Așa cum explică Douglas Barrie de la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra, bombardierele afectate sunt modele sovietice din anii ’60-’80, care nu mai sunt produse în masă de zeci de ani. Modernizarea lor, deși frecventă, nu poate înlocui integral lipsa de noi aparate, iar sancțiunile occidentale au redus accesul Rusiei la componente electronice esențiale, precum microprocesoarele de înaltă performanță.
Singura rază de speranță pentru Moscova este programul Tu-160M, o variantă modernizată a faimosului „Lebădă Albă”, în care președintele Vladimir Putin a zburat personal pentru a arăta lumii că Rusia rămâne capabilă. Însă realitatea e mai puțin strălucitoare: se produc doar patru astfel de avioane pe an, iar programul PAK DA – viitorul bombardier invizibil al Rusiei – rămâne întârziat și lipsit de transparență.
Astfel, în ciuda propagandei oficiale, Kremlinul pare că își pierde o parte importantă din forța de descurajare aeriană, afectând nu doar capacitățile ofensive în Ucraina, ci și poziția sa globală ca putere militară de temut. Ucraina, prin atacuri inteligente, executate de la distanță cu drone lansate din camioane modificate, a demonstrat că războiul asimetric poate provoca daune semnificative chiar și celui mai bine înarmat inamic.
Dincolo de simbolismul pierderii, rămâne întrebarea crucială: poate Rusia, izolată economic și militar, să își reconstruiască forța aeriană strategică sau se află deja pe o pantă descendentă ireversibilă?
