FOTO: Inquam/George Călin
Fostul președinte Traian Băsescu a lansat duminică seara un nou val de controverse, după ce a anunțat că nu a luat încă o decizie finală privind participarea sa la ceremonia de învestire a noului președinte, Nicușor Dan. Evenimentul, programat pentru luni la Palatul Parlamentului, ar fi trebuit să adune toți foștii lideri ai statului, într-un moment solemn de tranziție democratică. Însă Băsescu pune degetul pe o rană instituțională veche: propria sa nerecunoaștere oficială ca fost șef de stat de către Parlament.
Conform sursei citate, Digi24, Băsescu a declarat că este „invitat cu o mână și respins cu cealaltă”, subliniind un paradox instituțional care, în opinia sa, frizează ipocrizia. „Cum pot veni la o ceremonie oficială în care sunt tratat ca un simplu cetățean, când am fost președinte timp de zece ani?”, a întrebat retoric fostul lider.
Problema recunoașterii lui Traian Băsescu ca fost președinte a generat discuții aprinse încă de când instanțele au menținut decizia CNSAS privind colaborarea sa cu fosta Securitate, ceea ce a condus la refuzul acordării beneficiilor și onorurilor oficiale rezervate foștilor șefi de stat. În acest context, participarea sa la orice eveniment de stat devine nu doar o chestiune de prezență, ci una de legitimitate.
Această dilemă politică și juridică scoate în evidență fractura nerezolvată dintre trecutul controversat al unor figuri publice și prezentul lor instituțional. În cazul lui Traian Băsescu, o prezență la ceremonia de învestire a lui Nicușor Dan ar putea fi percepută ca o acceptare tacită a actualului cadru legal care îl exclude din galeria oficială a foștilor președinți – o ipostază greu de acceptat pentru un politician care, în două mandate, a modelat direcția strategică a României.
Dacă va decide sau nu să participe, rămâne de văzut. Cert este că, indiferent de prezența sa fizică, Traian Băsescu rămâne, și de această dată, în centrul unei polemici care atinge nervul sensibil al memoriei politice românești.
