Pentru prima dată în istoria post-decembristă a României, un om al cifrelor, matematicianul Nicușor Dan, pășește în funcția supremă în stat. Astăzi, 26 mai 2025, devine oficial cel de-al cincilea președinte al României după Revoluție, într-o ceremonie solemnă desfășurată în plenul reunit al Parlamentului, de la ora 12:00. Conform sursei citate de HotNews.ro, evenimentul marchează începutul unui mandat așteptat cu interes, dar și cu prudență, într-un climat politic tensionat și cu o societate profund polarizată.
Momentul solemn al depunerii jurământului vine după ce Curtea Constituțională a validat, joi, alegerile prezidențiale. Hotărârea a fost urmată de o ședință a Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, care a fixat oficial ora și locul evenimentului. Pentru mulți, această zi are un caracter istoric: un președinte nealiniat tradiționalelor curente politice, venit din afara sistemului, preia frâiele unei țări cu un trecut complicat și un viitor incert.
Cu un profil atipic pentru un șef de stat, Nicușor Dan vine după un parcurs inedit — de la activism civic și matematică de performanță, la administrația locală și, iată, până la Cotroceni. Spre deosebire de foștii lideri, Dan nu a propus până acum un discurs ideologic clar, ci a mizat pe imaginea unui reformator tehnocrat, un “om serios” care promite eficiență, transparență și disciplină instituțională.
Evenimentul are deja ecou în istoria discursurilor de învestire ale președinților României. De la promisiunile de stabilitate și integrare occidentală ale lui Iliescu, până la lupta cu corupția asumată de Băsescu, fiecare început de mandat a venit cu simboluri și așteptări puternice. Klaus Iohannis a vorbit despre o Românie educată, Constantinescu despre resetarea morală a sistemului politic. Acum, toate privirile sunt îndreptate spre Nicușor Dan: va reuși el să fie mai mult decât o alternativă de moment?
Ceremonia este transmisă în direct pe canalele publice și platformele media, iar printre invitați se află foști președinți, membri ai guvernului, ambasadori și reprezentanți ai societății civile. Deși festivitatea e protocolară, contextul politic e complicat — coaliții fragile, presiuni sociale și o populație tot mai sceptică în fața promisiunilor electorale.
Într-un peisaj în care liderii politici sunt tot mai des contestați, alegerea lui Nicușor Dan reflectă o dorință de reînnoire. Rămâne însă de văzut dacă această nouă pagină scrisă în istoria României va aduce, într-adevăr, o schimbare de paradigmă sau doar un alt capitol într-o poveste care se repetă.
