Astăzi, în ședința de Guvern, s-a aprobat propunerea Ministerului Dezvoltării pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară, din Fondul de intervenție a Guvernului pentru cinci unități administrativ-teritoriale situate pe raza județului Gorj, pentru finanțarea a 16 obiective, toate în domeniul învățământului. Aceste finanțări s-au aprobat în urma solicitărilor venite din partea comunităților locale, care s-au materializat într-o hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență a județului Gorj, respectiv de proiecte de hotărâre de guvern promovate de către Instituția Prefectului județului Gorj și Consiliul Județean Gorj. Vorbim despre o sumă totală în valoare de 51,47 milioane de lei din fondul de intervenție la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru următoarele unități administrativ-teritoriale: pentru municipiu Târgu Jiu 15,45 milioane de lei, pentru orașul Tismana 11,44 milioane de lei, pentru comuna Arcani 9,96 milioane de lei, pentru comuna Runcu 9,83 milioane de lei, pentru comuna Stănești 4,78 de milioane de lei. Toate aceste sume sunt destinate a repara, respectiv a consolida, unde este cazul, și de a construi clădiri care sunt afectate procesului de învățământ și clădiri care au fost avariate, avarii și pagube care au fost constatate prin procese verbale, conform procedurilor legale în vigoare, astfel încât aceste sume să ajute la înlăturarea efectelor cutremurelor care au avut loc în județul Gorj, în principal cele din 13-14 februarie 2023.
Tot în ședința de Guvern de astăzi s-au discutat în primă lectură două propuneri de acte normative ale Ministerului Dezvoltării care au fost dezbătute, urmând a fi aprobate în momentul în care au toate avizele de pe circuitul interministerial și dorim să promovăm aceste proiecte de acte normative săptămâna viitoare.
În primul rând, ceea ce a declarat și domnul prim-ministru, vom crea un program guvernamental nou pentru lucrări de consolidare de risc seismic a tuturor clădirilor de școli care sunt expertizate în risc seismic 1. Vorbim aici conform celor comunicate și de Ministerul Educației de cele 39 de clădiri, din care 21 sunt în uz în domeniul învățământului, adică sunt folosite și astăzi de copii. Acest program va prevede posibilitatea includerii a noi clădiri din domeniu învățământului în momentul în care pentru unele dintre ele se clasifică, există raport, va exista raport de expertiză de clasificare a risc seismic 1.
Principalele elemente ale programului pe care propunem să fie denumit ”Şcoli sigure și sănătoase” sunt următoarele. În primul rând, beneficiarii acestui program sunt unitățile administrativ-teritoriale, cele care dețin în proprietate aceste clădiri de școli. Ele vor trebui să facă procedura de implementare a acestor obiective de investiții, finanțarea va fi asigurată prin bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației. Vor fi eligibile în acest program toate categoriile de cheltuieli, mai puțin consultanța, cheltuielile cu eventuale consultanțe, respectiv cele referitoare la cheltuieli de informare și publicitate, comisioane și dobânzi bancare. Dacă va fi cazul evident.
Procedura prin care acest program se va desfășura, așa cum l-am propus și l-am discutat încă o dată în primă lectură astăzi, este aceea ca Ministerul Educației să transmită Ministerului Dezvoltării lista imobilelor care sunt expertizate cu risc seismic 1. Aceste clădiri sunt introduse în programul guvernamental prin aprobarea, prin ordin al ministrului dezvoltării. Vom cere, evident, acordul autorităților locale, fiind vorba despre clădiri care sunt în proprietatea lor, acord care va trebui emis în 5 zile.
Sunt prevăzute propuneri de de simplificare a procedurilor de derulare a acestor investiții. În primul rând, soluția tehnică propusă se va baza pe ceea ce ne spune raportul de expertiză, de încadrare în clasa de risc seismic 1 Și, de asemenea, soluțiile tehnice prevăzute în raportul de audit energetic. Toate programele de investiții pe eficientizare energetică, inclusiv pe bugetul național și axa din PNRR, prevăd această investiție coordonată, și anume consolidare de risc seismic și eficientizare energetică. Nu se vor întocmi documentații tehnico-economice la nivel de SF, respectiv DALI. Ceea ce înseamnă că se va întocmi doar un proiect tehnic. Este, de fapt, soluția pe care o s-o propunem și în proiectul de lege privind aprobarea Codului urbanismului. Cele 2 soluții SF-ul şi DALI, pe de o parte, respectiv proiectul tehnic sunt documentații tehnico-economice care astăzi sunt foarte asemănătoare, generează costuri și generează și o perioadă de timp suplimentară pentru parcurgerea acestor etape. Este o reformă oricum asumată de Ministerul Dezvoltării. O s-o introducem în acest program, urmând să o generalizăm în Codul urbanismului.
Indicatorii tehnici economici ai investiţiilor pentru aceste școli din risc seismic 1 vor fi aprobați pe baza unui cost unitar pe metru pătrat – suprafață desfășurată care va fi cost unitar – adică standardele de cost care vor fi aprobate tot prin ordin al ministrului dezvoltării. Și aceasta va ajuta la o procedură simplificată și va scurta perioada de implementare a procedurii. Avem soluții similare propuse și pe investițiile pe care le derulăm din Planul Național de Reziliență și Redresare.
De asemenea, vom propune în acest proiect de ordonanță de urgență să reducem și termenele pentru eliberarea certificatului de urbanism, a avizelor și acordurilor, respectiv și autorizației de construire. Ca să vă dau câteva exemple: certificatul de urbanism, astăzi conform legii, se eliberează în cel mult 15 zile lucrătoare. Vom propune 7 zile lucrătoare. La avize și acorduri, astăzi în funcție despre ce aviz vorbim, termenul este de 5 zile lucrătoare și poate urca până la 30, respectiv 45 de zile lucrătoare. Vom propune 3 zile lucrătoare pentru emiterea acestor avize. De asemenea, autorizaţia de construire care astăzi trebuie emisă în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației, vom propune ca această autorizație să fie emisă în șapte zile lucrătoare. Evident, în implementarea acestui program vom emite și norme metodologice. Termenul este de 15 zile de la aprobarea ordonanței de urgență. Proiectul de ordonanță de urgență intră din acest moment în procedură de avizare interministerială și dorim să o prezentăm Guvernului săptămâna viitoare spre aprobare, astfel încât toate aceste clădiri de școli care sunt considerate ca și prioritate de către Guvern să poată intra în programul guvernamental de consolidare de risc seismic. Aș mai menționa aici, că pentru clădirile care sunt în risc seismic 2, avem Programul național de consolidare de risc seismic, care este finanțat deja prin bugetul Ministerului Dezvoltării și care are ca temei legal Legea 212/2022.
De asemenea, am prezentat un proiect de lege tot în primă lectură, care va prevedea câteva modificări, și anume vor fi instituite termene pe categorii de clădiri, în funcție de destinația lor, în care evaluarea vizuală rapidă, ca și primă etapă de evaluare a eventualelor probleme de risc seismic pe o clădire, să fie efectuată. Astfel, pe clădirile care fac parte din domeniul educațional, respectiv din domeniul sănătate, termenul de începere a evaluării vizuale rapide va fi propus la 1 ianuarie 2024, iar cel de finalizare 1 noiembrie 2024, ceea ce înseamnă că la 1 noiembrie 2024 toate clădirile din domeniul educațional, respectiv de sănătate să treacă prin acest prim filtru, un concept nou, european, care este introdus de anul trecut în Legea 212/2022, şi, în urma evaluării vizuale rapide, dacă se constată necesitatea întocmirii unei expertize, atunci se trece la a doua etapă, și anume aceea a contractării și întocmirii rapoartelor de expertiză.
Pentru blocuri de locuințe, termenul de începere este propus 1 ianuarie 2025, iar cel de finalizare 1 iunie 2026, iar pentru celelalte clădiri de interes și utilitate publică termenele sunt de început 1 ianuarie 2024 și finalizare 1 noiembrie 2024.
Am mai prezentat propunerea din actul normativ, acela de a avea o finanțare, respectiv o posibilitate de depunere continuă a proiectelor, a cererilor în Programul național de consolidare de risc seismic ca și propunere legislativă, respectiv vom lucra cu Ministerul Justiției să încercăm să găsim soluții astfel încât hotărârea asociaţiilor de proprietari să poată să fie dată cu alt cvorum decât cu acordul unanim al tuturor proprietarilor.
Cam acestea sunt elementele, cu mențiunea, încă o dată, că aceste două proiecte sunt în primă lectură, au fost în ședința de guvern și își urmează cursul de avizare interministerială, ceea ce înseamnă că în cursul acestei avizări pot interveni modificări, completări la aceste proiecte.
Reporter: Bună ziua! Ați anunțat chiar acum două zile finalizarea depunerii cererilor pentru programul de consolidare. Aș dori să ne explicați, pentru că înțeleg că nu toată lumea s-a lămurit, ce anume se decontează, dacă sunt decontate și expertizele care trebuie să fie făcute, ce anume nu se decontează la expertize, la avize. Pentru că oamenii interesați de această variantă de a-și consolida clădirile trebuie să înțeleagă mai bine. Mai ales la nivel de expertiză nu a fost înțeleasă procedura. Dacă ne puteți spune.
Cseke Attila: Procedura de implementare pe Programul național de consolidare de risc seismic se face în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale. Autoritățile administrației publice locale sunt cele care trebuie să cunoască aceste prevederi legale și le recomand cetățenilor să se adreseze autorităților locale. Sigur că proprietarii, prin hotărârea asociației de proprietari, au un cuvânt de spus asupra înscrierii în acest program, dar practic înscrierea în acest program de consolidare de risc seismic se face de către autoritatea locală, astfel încât orice fel de nelămuriri trebuie rezolvate acolo. Altfel, pot să vă spun că, pe legislația în vigoare, cheltuielile privind întocmirea raportului de expertiză se decontează în program. Este prevedere expresă în Legea 212/ 2022.
Reporter: Am înțeles. Practic, să luăm cazul unui bloc de locuințe, s-a făcut cererea deja, ea este în momentul de față analizată. Când ar putea demara lucrările efective de consolidare? Spuneați că la 1 martie se va da un ordin prin care cele care au depus cerere și care au actele în ordine vor putea fi incluse în program. Așadar, când vor putea începe în mod efectiv lucrările de consolidare?
Cseke Attila: Apelul de proiecte a fost un apel de proiecte simplificat, așa cum lucrăm la Ministerul Dezvoltării, atât pe PNRR, pe fonduri europene, cât și pe bugetul de stat, astfel încât ceea ce s-a încărcat în platforma digitală până în 20 februarie, termenul limită, platforma a fost deschisă din 3 ianuarie pentru acest tip de investiții, se referă la trei chestiuni, și anume o cerere tipizată, completată de autoritatea locală, un raport de expertiză de risc seismic, respectiv auditul de eficiență energetică, pentru că vă spuneam că investițiile sunt coordonate, consolidarea cu eficientizarea energetică. Toate cele care vor fi eligibile vor apărea pe ordinul de ministru care se va emite cel târziu la 1 martie, așa cum am promis. Din cele 366, noi sperăm să fie cât mai multe. Am trimis încă de săptămâna trecută acolo unde erau necesare clarificări pentru solicitările în platformă la momentul respectiv – nu vorbesc de 20 februarie, vorbesc de 14 februarie. Tot ce s-a depus până în 14 februarie, am trimis clarificări solicitanților, unde era cazul. Sunt și solicitări unde nu e cazul de clarificări. Închidem această procedură. Vom aproba prin ordin de ministru la 1 martie, ceea ce nu exclude că pentru celelalte, la care clarificările vin puțin ulterior, să nu fie incluse. Toate vor fi incluse. După introducerea în programul guvernamental, prin acest ordin, autoritățile locale trebuie să treacă la întocmirea documentației tehnico-economice, respectiv la aceste proceduri prin care strâng avizele și acordurile și se emite autorizația de construire în final. Finanțarea, contractul de finanțare se încheie în momentul în care aceste documente sunt depuse la Ministerul Dezvoltării. Noi le vom trata cu prioritate, după care finanțarea de la bugetul de stat este asigurată, ceea ce înseamnă că se trece la procedura de achiziție publică. Aceasta este procedura pe care o avem și la alte programe de investiții ale ministerul.
Reporter: Estimativ cât ar putea să dureze până când se începe efectiv lucrarea ?
Cseke Attila: Depinde cât de repede se mișcă autoritățile locale.
Reporter: Ar putea începe în mai puțin de o lună?
Cseke Attila: În mai puțin de o lună o lucrare de consolidare de risc seismic, în condițiile în care nici nu a început procedura de achiziție publică, nu cred.
Reporter: Aș mai avea o nelămurire. Spuneați de actele care au fost urcate deja pe platformă pentru această cerere de intrare în program. Practic, acel raport de expertiză este plătit, să zicem, de asociația de proprietari, nu? întâi. Ce cheltuieli trebuie să facă o asociație de proprietari ai unui bloc înainte de a intra în acest program?
Cseke Attila: N-aș putea și nici nu vreau să pronunț o anumită sumă…
Reporter: Nu sumă, ce denumire, categorie de cheltuială?
Cseke Attila: O să mă edific asupra acestei chestiuni. O să iau câteva exemple din platformă. Ceea ce este important, că aceste cheltuieli în momentul în care se aduce documentația și se încheie contractul de finanțare, imediat sunt decontate în cadrul programului.
Reporter: Deci, omul cheltuie întâi și apoi i se decontează banii.
Cseke Attila: Da, pentru că cetățeanul în momentul – hai să spunem că suntem la momentul zero – astăzi la un bloc de locuințe se începe…, în primul rând trebuie evaluare vizuală rapidă, aşa scrie lege în prima etapă, dar care se face pe teren, este o oră, nu mai mult. Deci, nu vorbim despre proceduri birocratice, despre ceva complicat. Dacă un inginer, angajat al autorității locale, care știe istoricul clădirii, pentru că are aceste elemente, se duce la fața locului, vede, dacă vreți de formă de structură, vede fisuri pe clădire, va impune, va spune domne’, trebuie expertizată această clădire, și suntem la acest moment, în care începem o expertizare de risc seismic, ea se face; dacă în urma expertizării reiese clasa de risc seismic unu sau doi, aceste clădiri sunt eligibile pentru acest program de consolidare. La clasa de risc seismic trei, conform definiției, nici nu este eligibil în program și nu avem nevoie de intervenții majore.
Reporter: Am înțeles. Şi o ultimă lămurire, sunt și cheltuieli neeligibile în toată această procedură? Spuneați că se decontează expertiza, se decontează ce cheltuieli face asociația de proprietari, dar există ceva ce nu este eligibil, ca cheltuială?
Cseke Attila: Cum vă spuneam, și la programul pe care îl facem special pentru școli de risc seismic unu, pot apărea cheltuieli, este decizia beneficiarului, nu e decizia autorității centrale. Pot apărea cheltuieli de consultanță. Să ai o firmă care îți întocmește această documentație sau face această procedură de strângere a documentației, de exemplu, acest tip de cheltuială nu se decontează.
Reporter: Și spuneaţi și de comisioane bancare, în cazul în care… la fel, nu?
Cseke Attila: Da, evident, dacă este cazul. Aceste, de exemplu, comisioane bancare, dobânzi ș.a.m.d., ele nu se decontează.
Reporter: Mulțumesc.
Cseke Attila: Dar toate celelalte cheltuieli, da.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, spuneați că spitalele vor fi expertizate vizual, la fel și școlile de la 1 ianuarie 2024 și voiam să vă întreb de ce să așteptăm aproximativ un an pentru a începe această expertiză vizuală?
Cseke Attila: Nu trebuie să așteptăm. Textul de lege așa cum îl propunem, spune că până la 1 ianuarie trebuie să înceapă procedura de de evaluare vizuală rapidă și trebuie să se încheie la 1 noiembrie. Ea poate fi făcută mult mai rapid. Este decizia, voința și capacitatea beneficiarului, adică a proprietarului clădirii. În momentul în care acest proiect devine lege, în a 2-a zi se poate începe evaluarea vizuală rapidă, care procedură, de altfel, este introdusă în lege de anul trecut, din iulie. Doar acum stabilim termene.
Reporter: Ce se întâmplă dacă nu este respectat acest termen și mai exact, de exemplu, dacă până în noiembrie 2024 nu sunt expertizate toate spitalele sau școlile, cine ar putea să fie tras la răspundere?
Cseke Attila: Cei care răspund de aceste clădiri, adică proprietarii lor, în cazul de față unitățile administrativ-teritoriale, respectiv ministerele care au asemenea clădiri în administrare.
Reporter: Deci, aţi stabilit și o amendă sau altă sancțiune?
Cseke Attila: Vom stabili și amenzi, da.
Reporter: La ce praguri vă gândiți?
Cseke Attila: Este pragul care este astăzi prevăzut în Legea 212 și anume între 5 și 10 mii de lei, aceasta este forma de care discutăm astăzi, care a fost în prima evaluare în Guvern, vă spuneam, mai repet, este important în circuitul de avizare, forma mai poate fi completată.
Reporter: Pentru expertizarea locuințelor, văd că ați ales un termen – 1 ianuarie 2025 ca atunci să înceapă. De ce ați ales acest termen? Pentru că și Banca Mondială, și experții spun că nu ne așteaptă cutremurul, să ne pregătim.
Cseke Attila: Sunt de acord cu Banca Mondială, de aceea avem lege complet nouă din 2022, după 28 de ani, acest guvern a schimbat finanțarea și modalitatea de reglementare și întreaga procedură. Dar vreau să aveți în vedere că avem cam 96000 de clădiri de blocuri de locuințe în mod oficial în România. Evident, nu se încadrează toate, pentru că vorbim de zone de risc seismic care au un anumit grad mai de hazard de risc seismic ridicat, acolo trebuiesc evaluate aceste blocuri de locuințe. Încă o dată, și aici vorbim de termene care sunt maximale, evaluarea vizuală rapidă poate să înceapă imediat după ce legea intră în vigoare.
Reporter: V-ați gândit totuși, că-n această lege să puneți un stimulent astfel încât să-i determinați totuși să facă o expertiză mai rapid?
Cseke Attila: Eu cred că stimulentul principal în această lege este în vigoare din iulie 2022 și anume acela că statul investește sută la sută și în proprietatea privată a persoanelor fizice. Fără să ceară restituirea acestor sume. Nu am avut niciodată în România un asemenea program în care statul să investească sută la sută în proprietatea privată, fără să ceară rambursarea acesteia. Eu cred că este cel mai important lucru și cel mai important sprijin pe care-l dă statul cetățenilor.
Reporter: Știți cumva, dacă au fost firme din Turcia care au construit în România? Premierul a cerut o evaluare în acest sens, o verificare.
Cseke Attila: Eu știu că este în analiză această verificare.
Reporter: Este la dumneavoastră, la minister?
Cseke Attila: Nu este numai la noi.
Reporter: Ne puteți spune ce date aveți dumneavoastră sau de ce /…/?
Cseke Attila: Încă nu pot să vă spun, dar, evident, o să comunicăm public.
Reporter: Aș vrea să vă rog să-mi spuneți și cum le răspundeți liberalilor care spun că dumneavoastră deja ați alocat banii din Anghel Saligny, pentru 3 județe. Ei spun că ați pregătit niște hotărâri de guvern prin care redirecționați fonduri pentru proiecte de investiții și au vorbit concret și despre un patinoar.
Cseke Attila: Nu am văzut această știre. Scuzați-mă, nu. Aceasta este pe surse, probabil, chiar nu înțeleg despre ce este vorba. Prin hotărâri de Guvern nu se alocă pe Anghel Saligny absolut nimic, legislația nu prevede acest lucru, iar pe Anghel Saligny pe apă-canal pe domeniul apă, canal și drumuri, investițiile au fost închise încă de anul trecut; toate județele au ordin de aprobare a acestor investiții.
Reporter: O precizare vă rog. Liberalii spun că dumneavoastră alocați….
Cseke Attila: Cine sunt acești liberali? Puteţi să îmi spuneți?
Reporter: Are vreo relevanță? Sunt partenerii dumneavoastră de coaliţie.
Cseke Attila: Dacă sunt pe surse…
Reporter: Putem să spunem, de exemplu, lideri de la Alba, lider din sud, care spun că fondurile alocate pentru proiectele de investiții sunt alocate preferențial.
Cseke Attila: Eu cred că acești colegi care au spus acest lucru, care eu n-am văzut această afirmație, deci vorbesc în general, dacă această afirmație este asumată cu nume și prenume, trebuie să se uite puțin pe cifre.
Reporter: Vreau să vă întreb de ce a fost nevoie de acest nou program pentru reducerea riscului seismic, dacă aveam deja o lege în vigoare care prevedea ca expertiza tehnică și tot proiectul să fie terminat până la 1 iunie 2024? Practic, acest nou program despre care ne vorbiți astăzi nu face decât să prelungească acest termen. Într-adevăr, e o procedură mai relaxată, cea pe care o descrieți, dar termenele sunt mai îndepărtate.
Cseke Attila: Termenele nu sunt mai îndepărtate, termenele sunt aduse mai aproape. Singurele termene prevăzute în Legea 222 sunt pentru unitățile școlare și unitățile sanitare. 1 ianuarie 2025 expertizarea tuturor clădirilor construite înainte de 1978 și care, în urma evaluării vizuale rapide, se decide necesitatea expertizării și terminarea acestei expertizări pe ambele domenii la 1 iunie 2026, deci aceasta este legea în vigoare, dar expertizarea este a doua etapă în această procedură. Noi acum, umblăm la prima etapă, unde impunem termene, la etapa de evaluare vizuală rapidă, astfel încât să știm, anul viitor cel târziu, care sunt clădirile care trebuiesc expertizate, de risc seismic, le expertizăm și după aceea, evident, pot fi introduse în acest program guvernamental. Încă o dată, termenele sunt maximale. Nimeni nu spune că a 2-a zi după intrarea în vigoare a legii, o autoritate locală nu poate să facă evaluarea vizuală rapidă. Pentru evaluarea vizuală rapidă, avem o metodologie aprobată la sfârșitul anului trecut tot prin ordin de ministru, care prevede o metodologie destul de simplă, pentru că un inginer- rămân la acest exemplu- inginer angajat al primăriei care e pe domeniu, nu trebuie să fie pe risc seismic, trebuie să fie doar pe domeniul de construcții sau să fie inginer, se uită pe această metodologie, se uită pe istoricul clădirii, vede că este vorba despre o clădire veche. Am mai spus, momentul de cotitură în construcții în România e considerat 1977, cutremurul, după ’78 ceea ce s-a construit se consideră a fi construit mai în siguranță calitativ din punct de vedere al riscului seismic. Mă uit pe istoricul acestei clădiri, mă deplasez la fața locului și într-o oră, fac evaluarea vizuală rapidă. Dacă constat că sunt elemente de structură, de modificare care sunt vizibile vizual, atunci declanșez procedura de expertizare de risc sasemic, deci nu durează în timp foarte mult. Într-adevăr, avem foarte multe clădiri de evaluat. Acesta este adevărul.
Reporter: Vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, a venit acea evaluare a pagubelor, produsă de către autoritățile din județul Gorj și potrivit evaluării acestora, se arată că s-au produs pagube la 121 de clădiri, cum spuneați și dvs, sunt acele unități de învățământ, dar și 17 instituții publice, o unitate medicală, 20 de lăcașuri de cult și 20 de blocuri de locuințe și două obiective turistice. Da, ați alocat banii astăzi pentru acele școli. Ne gândim că și în cadrul acelei unități medicale, spital, până la urmă, ar trebui să interveniți. Ce faceți cu restul obiectivelor?
Cseke Attila: Eu pot să vă spun că am prezentat Guvernului propuneri care s-au bazat pe respectarea procedurii legale, adică hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, evaluarea pagubelor asumate în hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și proiect de hotărâre de Guvern. Tot ce am avut, ca să spun așa, în casă, am promovat în ședința de Guvern și prim-ministrul, evident, a fost de acord. Dacă sunt și alte elemente pe care astăzi nu le avem în casă, atunci vom propune soluții și la ele.
Reporter: Adică așteptați ca autoritățile locale de acolo, din Gorj, să vă înmâneze cererea.
Cseke Attila: Deci noi lucrăm pe proceduri legale, știm că sunt clădiri avariate, dar aceste proceduri legale trebuie îndeplinite.
Reporter: Mulţumesc.
Cseke Attila: Mulţumesc şi eu.
Reporter: Bună seara! O singură întrebare: de ce acum se pot urgenta toate aceste proceduri, iar până acum nu am putut face asta? De ce am avut termene atât de îndelungate?
Cseke Attila: Pentru că finanțările pe care le-am avut și mă refer în principal la finanțările pe PNRR, primele contracte pe PNRR, pe consolidări le-am semnat în iunie 2022 și astăzi avem 171 de contracte semnate, în valoare de 460 de milioane de euro, cu autoritățile locale. Din păcate, până în ziua de astăzi nu s-a depus nicio factură pe aceste finanțări, și atunci Guvernul a venit și a spus: domnule, hai să le urgentăm, dacă autoritățile locale care trebuie responsabilizate, pentru că aceste clădiri, în marea lor majoritate, sunt în proprietatea autorităților locale, dacă au nevoie de sprijin în continuare, evident, putem să scurtăm și procedurile și le vom face, cum vă spuneam, în Codul urbanismului, respectiv în acest program special pentru școli de risc seismic. Prioritatea Guvernului a fost aceea de a interveni pe școli, clădiri care sunt clasificate risc seismic 1.
Reporter: Este adevărat că foarte mulți privați, oameni care au achiziționat anumite clădiri care fac parte din anumit patrimoniu, care au încercat să le reabiliteze, au întâmpinat aceste probleme de proceduri, că au așteptat chiar și luni de zile pentru un aviz? Știați problemele astea înainte?
Cseke Attila: Nu știu despre… Dacă aveți o speță, să îmi spuneți, atunci, evident, pot să comentez. Eu vă spun că avem 171 de contracte cu 460 de milioane de euro semnate cu autoritățile locale, care înseamnă cam 35% pentru consolidări de blocuri de locuințe și restul pentru consolidări de clădiri publice, iar, din păcate, la ora actuală nu am putut deconta niciun cent din această sumă.
Reporter: Și cine ar fi de vină? Autoritățile locale?
Cseke Attila: Autoritățile locale trebuie să fie responsabile pe aceste finanțări. Statul a acordat aceste finanțări pe niște proceduri eficiente. Vă rog să verificați dacă s-a mai întâmplat vreodată, de când suntem în Uniunea Europeană, ca în nouă luni de zile să semnăm peste 6.000 de contracte în valoare de aproape 6 miliarde de euro. Nu s-a întâmplat. S-a făcut o procedură simplă, eficientă, digitalizată, transparentă. Toate contractele sunt, pe care le semnăm, sunt pe site-ul ministerului. Mai mult decât atât, la începutul acestei luni am făcut și o centralizare a lor pe consolidare de risc seismic. Ceea ce pot să vă mai spun este acela că astăzi, în videoconferința pe care am organizat-o împreună cu colegii de la Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației, cu prezența celor trei miniștri, unul dintre subiecte a fost acela ca aceste investiții să fie monitorizate și prin colegiile prefecturale, pentru că în aceste colegii prefecturale, în fiecare județ sunt toate instituțiile care trebuie să avizeze aceste documentații tehnico-economice și astfel încât, dacă la nivel local sunt asemenea probleme, dacă procedurile se prelungesc, atunci acesta este forul cel mai convenabil în care atât primăria poate fi chemată să prezinte stadiul implementării proiectului respectiv, toate instituțiile avizatoare sunt la masă și se pot găsi soluții mai rapide.
Reporter: Vă mulțumesc.
Reporter: O scurtă precizare. Referitor la acele expertize vizuale rapide, cine poate mai exact să le facă? Ați dat exemplul acelui inginer, un angajat al primăriei, însă, dacă vorbim despre un bloc, să zicem că este un locatar, inginer, poate să-și dea acolo o semnătură și să facă expertiza vizuală sau cum anume? Dați-ne câteva exemple! Cine este abilitat?
Cseke Attila: Aceste proceduri, încă o dată, sunt descrise în metodologie. Noi recomandăm ca aceste proceduri să fie efectuate de către autoritățile locale, pentru că în faza a doua, dacă este necesară expertiza, respectiv dacă este necesară introducerea în programul guvernamental de consolidare de risc seismic, atunci oricum la autoritatea locală ajunge asociația de proprietari, respectiv cetățeanul proprietar pe apartament. Şi autoritățile locale sunt cele care dețin istoricul clădirii. Prima prima etapă în această metodologie de evaluare vizuală rapidă nu se desfășoară pe teren. Pe teren se desfășoară doar în momentul în care știi, am o clădire, un bloc de locuințe, P+4 etaje, construit în 1930, doar deja din acest istoric, care este în evidența primăriei, poți să știi că acolo ar trebui să faci evaluare vizuală rapidă. S-ar putea să trebuiască să faci și expertiză. Deci recomandarea noastră, în orice situație, este aceea ca implicarea autorității locale să nu fie ocolită și autoritatea locală, de fapt, trebuie să aibă inițiativă și să înceapă această evaluare vizuală rapidă.
Reporter: Mulțumesc.
Cseke Attila: Mulțumesc. Vă rog.
Reporter: Spuneți-mi dacă știți, apropo de clădiri vechi, dacă pentru clădirea Guvernului, că tot ne aflăm aici, există o expertiză făcută și dacă știți că există?
Cseke Attila: Nu sunt eu administratorul acestei clădiri. Este Secretariatul General a Guvernului, din câte știu. Din câte știu eu, această clădire a fost consolidată într-o anumită perioadă, nu de mult timp.
Reporter: Mulțumesc.
Cseke Attila: Mulțumesc mult. Vă doresc o zi frumoasă.
Astăzi, în ședința de Guvern, s-a aprobat propunerea Ministerului Dezvoltării pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară
