În luna mai 2026, reforma sectorului public și eficientizarea companiilor cu capital de stat devin teme centrale pe agenda executivă, iar declarațiile tăioase ale Ministrului Economiei scot la iveală o criză sistemică de management, semnalând începutul unei campanii dure de audit. Oficialul guvernamental a taxat dur atitudinea managerilor și a consiliilor de administrație din ultimii ani, folosind termeni precum „foarte multă nepăsare” pentru a descrie o ruptură profundă între obiectivele de performanță economică și realitatea operațională din teren. Această cultură a ireresponsabilității și a lipsei de asumare a fost tolerată de-a lungul timpului, transformând entități cu potențial strategic în găuri negre financiare, dependente de subvenții sau ajutoare de stat. Pentru a stopa acest fenomen, reacția de la vârful ministerului prefigurează declanșarea unor controale stricte și impunerea unor indicatori de performanță (KPI) riguroși, conducerea companiilor care nu demonstrează o schimbare rapidă de paradigmă riscând remanieri masive în perioada următoare a anului 2026. Consecințele acestei complaceri afectează direct bugetul național, blocând investițiile în modernizare și reducând competitivitatea României pe piețele externe într-un context regional tensionat. Prin acest discurs public direct, Ministerul Economiei încearcă să impună o nouă disciplină financiară, transmițând un semnal politic clar că modelul de business bazat pe inerție și protecție politică nu mai este sustenabil.
Editor: N.I.
