Într-un moment crucial pentru stabilitatea macroeconomică a țării, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a oferit ieri, 17 martie 2026, o foaie de parcurs detaliată pentru finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Audierile din comisiile reunite de buget-finanțe au scos la iveală o strategie ambițioasă: România se pregătește să încaseze pe termen scurt 3 miliarde de euro, reprezentând tranșele aferente cererilor de plată numărul 3 și 4, deblocând astfel fluxuri de capital esențiale pentru proiectele de infrastructură și energie aflate în derulare.
Conform declarațiilor oficiale, aprobarea celor 3 miliarde de euro este iminentă, depinzând de bifarea ultimelor detalii tehnice legate de procesul de decarbonizare și implementarea „bugetării verzi” în structura financiară națională. „Suntem practic închiși cu cererea de plată 4”, a asigurat Pîslaru, subliniind că eforturile întregului aparat guvernamental sunt canalizate spre a nu pierde niciun cent din fondurile nerambursabile, vitale în contextul procesului de ajustare fiscal-bugetară prin care trece România în acest an.
Arhitectura Bugetului 2026: Investiții pe Fondul Austerității
Ceea ce face ca execuția bugetară din 2026 să fie una „absolut remarcabilă”, în viziunea ministrului, este capacitatea României de a crește volumul investițiilor publice în timp ce implementează măsuri de corecție fiscală. Acest echilibru fragil este susținut aproape integral de infuzia de capital european. Strategia a presupus un transfer masiv al proiectelor de pe finanțare națională pe surse externe (PNRR și Politica de Coeziune), eliberând astfel presiunea asupra deficitului.
Cifrele prezentate sunt impresionante:
10 miliarde de euro prognozate pentru absorbție prin PNRR în 2026.
Peste 5 miliarde de euro estimate prin Politica de Coeziune.
8,8 miliarde de euro — „decontul final” și miza supremă de la 31 august 2026.
Drumul spre 31 August: Ultima Turnantă
După procesarea cererilor 3 și 4, România va înainta cererea de plată numărul 5, evaluată la peste un miliard de euro. Aceasta reprezintă „încălzirea” pentru marele examen de la finalul verii. Pe 31 august, România trebuie să prezinte decontul final, o cerere mamut de 8,8 miliarde de euro care va decide succesul sau eșecul întregului mecanism de reziliență. Această sumă este descrisă ca fiind „crucială”, solicitând o mobilizare totală nu doar a ministerelor, ci a întregii societăți și a mediului de business care implementează proiectele.
Colaborarea dintre Ministerul Investițiilor și Ministerul Finanțelor a fost evidențiată ca fiind atuurile principale ale acestei etape, eliminând vechile blocaje birocratice unde un minister contracta fonduri, iar celălalt „ținea robinetul”. În 2026, robinetul este deschis, însă fluxul depinde exclusiv de îndeplinirea jaloanelor asumate.
Sursa: N.I.
