Guvernul georgian condus de premierul Irakli Kobahidze se află într-o poziție controversată pe scena internațională, după ce a anunțat decorarea și promovarea oficialilor sancționați de Statele Unite și Marea Britanie pentru reprimarea violentă a protestelor antiguvernamentale. Această mișcare, care pare mai degrabă o provocare decât o decizie administrativă obișnuită, reflectă nu doar dinamica tensionată din politica internă a Georgiei, ci și tensiunile tot mai mari între Tbilisi și Occident.
Printre cei distinși cu „Ordinul de Onoare” se află ministrul de interne Vahtang Gomelauri, care a fost avansat și în funcția de vicepremier. Alături de el, mai mulți oficiali din Ministerul de Interne au primit aceeași distincție, în ciuda acuzațiilor internaționale privind violențe excesive și detenții arbitrare. Tot joi, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni acestora, interzicându-le accesul pe teritoriile lor și înghețând orice bunuri pe care le-ar putea deține în aceste state.
Aceste decizii guvernamentale vin pe fondul unor proteste masive, care au loc în capitala Tbilisi de peste trei săptămâni. Opoziția pro-europeană, sprijinită de președinta Salomé Zurabișvili, contestă vehement rezultatele alegerilor legislative din octombrie, în care partidul de guvernământ, Visul Georgian, a câștigat aproape 54% din voturi. De cealaltă parte, blocurile de opoziție au obținut doar 38%, ceea ce a stârnit acuzații de fraudă electorală și interferențe din partea Rusiei.
Președinta Zurabișvili a adoptat o poziție fermă, declarând că nu va recunoaște rezultatul și refuzând să predea mandatul succesorului desemnat de parlament, Mihail Kavelașvili, un politician cunoscut pentru orientările sale conservatoare și suveraniste. Într-o atmosferă politică extrem de polarizată, decizia guvernului de a suspenda procesul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 a adăugat și mai multă tensiune. Premierul Kobahidze a justificat această măsură prin „șantajul” la care ar fi fost supus de Comisia Europeană, pe fondul adoptării unei legi controversate privind finanțarea externă a ONG-urilor.
Protestele din Georgia, care au fost comparate cu Maidanul ucrainean, sunt văzute de guvern drept o tentativă de revoltă orchestrat din exterior. Kobahidze și susținătorii săi acuză forțele pro-occidentale că încearcă să destabilizeze țara și să o impingă într-un nou conflict cu Rusia, evocând războiul din 2008, în urma căruia Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud.
În paralel cu tensiunile interne, reacția internațională nu a întârziat să apară. Aproximativ 40 de state membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și-au exprimat „profunda îngrijorare” față de situația din Georgia, cerând guvernului informații detaliate despre „violențele nejustificate” împotriva manifestanților, a presei și a opoziției. OSCE a denunțat detențiile arbitrare și tratamentele abuzive, susținând că în 80% dintre cazuri acestea ar putea constitui fapte de tortură.
Pentru a calma spiritele, guvernul georgian a promis eliberarea a peste 400 de protestatari înainte de Anul Nou. Totuși, această concesie pare a fi doar o mică încercare de a liniști opoziția, în condițiile în care decorațiile și promovările recente sugerează că autoritățile își reafirmă strategia represivă și sfidătoare față de presiunile occidentale.
Contextul geostrategic al acestei crize este unul complex. Georgia, prinsă între aspirațiile sale pro-occidentale și realitatea geopolitică dominată de influența Rusiei, se află într-un echilibru precar. Dacă în trecut țara era un simbol al reformelor democratice din regiune, în prezent derapajele guvernului Visul Georgian au transformat-o într-un exemplu de stagnare și recul democratic. Deciziile recente ale premierului Kobahidze pot pune în pericol nu doar parcursul european al Georgiei, dar și stabilitatea internă pe termen lung.
Rămâne de văzut cum va evolua această situație tensionată și dacă protestele, sancțiunile și presiunile internaționale vor reuși să schimbe direcția unui guvern tot mai izolat pe scena europeană.
Surse: Reuters, EFE, OSCE, BBC, RFE/RL
