Marți, Curtea de Apel București a decis eliminarea mai multor probe din dosarul în care frații Andrew și Tristan Tate sunt judecați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol. Totodată, instanța a constatat neregularități în rechizitoriul întocmit de DIICOT și a solicitat clarificări în termen de cinci zile privind menținerea sau refacerea anchetei.
Neregularități și probe excluse
Magistrații au admis mai multe cereri ale apărării, constatând următoarele nereguli în rechizitoriu:
- Descrierea insuficientă a faptelor în cazul infracțiunii de trafic de persoane atribuite celor două complice, Alexandra-Luana Radu și Georgiana Naghel.
- Încălcarea dreptului la apărare al lui Andrew Tate prin modul în care i-a fost comunicată acuzația.
- Lipsa detaliilor despre sumele supuse confiscării speciale.
Printre probele excluse se numără:
- Declarațiile victimelor obținute în cadrul audierilor anticipate, pe baza unei decizii a Curții Constituționale din 2020.
- Declarațiile fraților Tate în calitate de martori, eliminate în conformitate cu jurisprudența CCR.
- Referirile și conținutul probelor eliminate, care trebuie eliminate din dosar.
Decizia instanței: DIICOT are cinci zile să decidă
În baza articolului 345 din Codul de Procedură Penală, DIICOT are la dispoziție cinci zile pentru a preciza dacă menține trimiterea în judecată sau solicită retrimiterea dosarului pentru completarea urmăririi penale.
Această hotărâre vine după ce, în aprilie 2023, Tribunalul București stabilise că dosarul poate fi judecat pe fond. Cu toate acestea, decizia Curții de Apel reprezintă o lovitură pentru acuzare, complicând eforturile DIICOT de a susține cazul împotriva fraților Tate și a celorlalte persoane inculpate.
Acuzarea: detalii despre fapte și metode
Frații Tate, cetățeni britanici și americani, alături de două complice, sunt acuzați de crearea unui grup infracțional organizat destinat exploatării sexuale a femeilor prin metoda „loverboy”. Procurorii susțin că inculpații atrăgeau tinere sub pretextul unei relații de iubire și le transportau într-un imobil din județul Ilfov, unde le obligau să producă conținut pornografic difuzat pe platforme online contra cost.
Printre metodele folosite de grup pentru constrângerea victimelor se numără:
- Amenințări fizice și psihice.
- Supraveghere constantă și invocarea unor datorii fictive.
- Izolarea victimelor și marcarea acestora cu tatuaje precum „owned by Tate”.
DIICOT a identificat șapte victime ale rețelei, însă doar trei dintre ele s-au constituit părți civile.
Impactul deciziei asupra procesului
Decizia Curții de Apel București ridică semne de întrebare cu privire la modul în care probele au fost administrate și acuzațiile formulate de DIICOT. Dacă procurorii nu vor reuși să corecteze rechizitoriul sau să aducă noi probe solide, cazul ar putea întâmpina dificultăți majore în instanță.
Acest dosar a atras o atenție semnificativă atât la nivel național, cât și internațional, în contextul notorietății fraților Tate, cunoscuți pentru stilul de viață opulent și controversat. Decizia Curții poate influența, de asemenea, percepția publică asupra profesionalismului organelor de anchetă și a sistemului judiciar din România.
