Printre imobilele vizate se află și fostul situat în apropierea Gării de Nord. Pentru acest simbol al decadenței urbane, impozitul va crește de șase ori, de la 6.340 de lei la 38.040 de lei pe an, o majorare de 500%. Aceasta este doar una dintre clădirile pentru care Primăria Sectorului 1 aplică penalizări drastice, în funcție de gradul de degradare și de pericolul pe care îl reprezintă pentru trecători.
Administrația locală a identificat clădiri situate pe străzi cu renume istoric, cum ar fi Calea Griviței, Strada Panait Istrati, Strada General H. M. Berthelot, Strada Popa Tatu sau Strada Iulia Hașdeu. Aceste imobile, care odinioară reflectau eleganța arhitecturală a Bucureștiului, au ajuns acum surse de risc pentru pietoni și locuitori, prin tencuială care cade, structuri instabile și fațade nesigure.
Primarul George Tuță a subliniat că acest demers face parte dintr-o strategie amplă de revitalizare urbană, având ca obiectiv transformarea Sectorului 1 într-un model de bune practici în administrație și urbanism. „Mi-am asumat că Sectorul 1 va redeveni Capitala Capitalei, dar succesul acestui demers depinde de implicarea fiecăruia dintre noi. Proprietarii construcțiilor aflate acum într-o stare avansată de degradare au datoria să își întrețină și să își reabiliteze clădirile”, a declarat acesta. El a adăugat că măsurile sunt imperative pentru protejarea vieților oamenilor și pentru eliminarea potențialelor accidente cauzate de neglijență.
Decizia de majorare a impozitelor pentru clădirile lăsate în paragină are și un scop coercitiv, forțând astfel proprietarii să își asume responsabilitatea pentru bunurile lor. Această măsură nu este una nouă în peisajul urban european. Orașe precum Paris, Berlin sau Budapesta au implementat politici similare pentru a combate degradarea urbană și a încuraja renovarea clădirilor istorice. Bucureștiul, cunoscut odinioară drept „Micul Paris”, are nevoie urgentă de acțiuni ferme pentru a-și recăpăta strălucirea și pentru a proteja patrimoniul său arhitectural.
În București, problema clădirilor în ruină este una recurentă, iar legislația privind reabilitarea lor a fost aplicată neuniform în trecut. Conform unui raport al Ordinului Arhitecților din România, peste 1.000 de clădiri din Capitală sunt clasificate cu risc seismic ridicat sau în pericol de colaps structural. Unele dintre aceste clădiri sunt monumente istorice, iar lipsa de întreținere le pune într-o stare critică.
De asemenea, este de notat că multe clădiri sunt în proprietatea mai multor persoane sau companii, iar birocrația complicată și conflictele juridice îngreunează demararea lucrărilor de reabilitare. Totodată, există și proprietari care, din lipsă de fonduri sau interes, preferă să lase clădirile în paragină în loc să investească în reparații. Măsura impusă de consilierii din Sectorul 1 îi obligă pe acești proprietari să aleagă între a plăti impozite exorbitante sau a investi în reabilitarea clădirilor.
Decizia de majorare a impozitelor poate reprezenta un pas semnificativ către o capitală mai sigură și mai atractivă, unde patrimoniul este respectat și protejat. De asemenea, această inițiativă poate fi un model pentru celelalte sectoare ale Bucureștiului, care se confruntă cu probleme similare.
Pe termen lung, revitalizarea clădirilor istorice poate avea un impact pozitiv asupra turismului și asupra calității vieții locuitorilor. Un oraș bine întreținut atrage investitori, turiști și creează un mediu urban mai plăcut și sigur. Bucureștiul are șansa să renască din propria neglijență, dar succesul acestui demers depinde, așa cum a subliniat primarul George Tuță, de responsabilitatea și implicarea tuturor actorilor din comunitate.
Surse: Ordinul Arhitecților din România,Primăria Sectorului 1.
