Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, descrie o ruptură gravă de comunicare între instituțiile statului exact în mijlocul uneia dintre cele mai sensibile crize recente. Deși în ultimele trei zile a participat la trei ședințe de urgență cu reprezentanții ANAR și ai ministerului, niciun oficial nu a menționat vreun moment că secarea resurselor de apă din Prahova ar putea duce la oprirea centralei pe gaz de la Brazi – una dintre unitățile care asigură aproximativ 10% din producția națională de energie electrică. Paradoxal, avertismentul a venit nu de la stat, ci de la compania OMV Petrom, operatorul centralei, care a transmis că alimentarea cu apă din lacul Paltinu devine critică.
Buzoianu subliniază că informarea „în ultimul ceas” arată o incapacitate structurală a ANAR de a gestiona o criză care poate afecta economia, populația și stabilitatea energetică. Ea subliniază că, în lipsa unei comunicări eficiente, orice episod viitor – fie o viitură, fie un nou cod portocaliu – riscă să fie administrat defectuos. În același timp, ministrul afirmă că Transelectrica a confirmat că nu există avarii în sistem și că, tehnic, se pot gestiona astfel de situații, însă nu este exclus ca România să ajungă să importe energie pentru a compensa eventuale pierderi de producție.
Contextul european arată și el vulnerabilități similare: în mai multe state, perioadele de secetă au determinat oprirea temporară a unor centrale pe gaz sau a unor reactoare care depindeau de răcirea cu apă. În Franța și Italia, anumite facilități au funcționat la capacitate redusă în ultimii ani din cauza debitelor scăzute ale râurilor, iar în Germania seceta din 2022 a afectat inclusiv transportul de carburanți pe Rin. Modelul centralelor sensibile la resursele de apă devine astfel un subiect tot mai discutat la nivel european, ceea ce face situația de la Brazi parte dintr-o problemă mai largă, nu doar una locală.
📌 Sursa: redactia
