Fostul director al CIA și reputat general american, David Petraeus, lansează un avertisment alarmant care-l vizează direct pe Donald Trump și, indirect, întreaga arhitectură de securitate a NATO: „Putin nu se oprește. Următoarea țintă e Lituania.” Într-un discurs susținut la think tank-ul britanic Policy Exchange, generalul Petraeus a semnalat că liderul de la Kremlin ar putea forța granițele Alianței Nord-Atlantice, testând capacitatea de reacție a Occidentului într-un moment de fragilitate geopolitică.
Conform sursei citate, ziare.com, Petraeus susține că Rusia nu urmărește doar menținerea conflictului din Ucraina, ci și extinderea influenței prin acțiuni militare sau hibride în zonele cele mai vulnerabile ale flancului estic NATO. Lituania – cu o poziție strategică între Rusia și exclava Kaliningrad, dar și cu un potențial militar modest în comparație cu amenințarea rusă – ar fi, în opinia sa, următoarea pe listă.
„Scopul lui Putin nu este doar Ucraina. După ce își va instala omul la Kiev, își va muta atenția asupra statelor baltice. Iar Lituania a fost menționată explicit de nenumărate ori în discursurile sale. Ar fi trebuit să-l luăm în serios”, a declarat Petraeus. El a subliniat și faptul că Rusia ar putea folosi o astfel de incursiune nu neapărat pentru ocupare completă, ci ca test al hotărârii occidentale – un test al articolului 5 din Tratatul NATO.
Generalul american nu a ezitat să-l critice pe fostul președinte Donald Trump pentru „ambiguitatea periculoasă” pe care a afișat-o față de liderul de la Kremlin. În pofida faptului că, recent, Trump a calificat comportamentul lui Putin drept „absolut nebunesc”, Petraeus avertizează că fostul lider american nu a dat încă dovadă de o strategie coerentă pentru a opri Rusia. Mai mult, tergiversările Statelor Unite în trimiterea de armament esențial în Ucraina – tancuri Abrams, avioane F-16 sau muniție de precizie – au afectat serios capacitatea de reacție a Kievului pe câmpul de luptă.
„Ucrainenii au trebuit să ceară, să aștepte, să negocieze, iar uneori li s-a spus nu. În cele din urmă, le-au primit, dar prea târziu pentru a schimba balanța. Această ezitare a permis Rusiei să tragă de timp, să câștige teren și să evite presiunea reală a negocierilor de pace”, a adăugat fostul șef al CIA.
Mai grav este că, în prezent, Rusia respinge ideea oricărui armistițiu, iar sursele internaționale estimează pierderi de proporții biblice pentru armata rusă: aproape un milion de victime, dintre care jumătate sunt decedați sau complet inapt pentru luptă. Cu toate acestea, Kremlinul pare hotărât să continue până la o victorie simbolică sau teritorială care să-i justifice prețul plătit.
În acest peisaj tensionat, semnalul de alarmă tras de Petraeus capătă greutate geopolitică majoră. SUA, NATO și liderii europeni vor trebui să decidă dacă pot permite Moscovei să testeze coeziunea și determinarea alianței în Lituania – sau dacă vor reacționa preventiv, oferind protecție reală acolo unde amenințarea este mai intensă. Iar pentru Donald Trump, acest avertisment se transformă într-o provocare politică crucială: să aleagă între ambiguitate strategică și reafirmarea fermă a angajamentelor față de aliații NATO.
