La prima vedere, trotinetele electrice Lime par o soluție modernă și eco-friendly pentru aglomerația urbană. Însă în spatele zâmbetelor celor care le folosesc, în spatele aplicației verzi și a promisiunii unei mobilități urbane sustenabile, se ascunde o rețea de afaceri internaționale care generează cifre amețitoare și ridică întrebări serioase despre cine beneficiază cu adevărat. Târgoviște este cel mai nou oraș prins în această rețea, iar datele financiare și structura acționariatului ridică sprâncene în administrația locală și în rândul opiniei publice.
Lime Technology Network SRL este firma care operează trotinetele Lime în municipiul Târgoviște, printr-un parteneriat oficial cu administrația publică locală – UAT TÂRGOVIȘTE. Firma este o subsidiară a Lime Network B.V. din Olanda și Neutron Holdings Inc. din Statele Unite, ceea ce înseamnă că, deși serviciile sunt oferite local, beneficiile economice ajung, în mare parte, în afara țării. Administratorul firmei, Weiyao Sun, are o poziție centrală în acest ecosistem global, iar compania românească, înregistrată sub CUI 40840651 și având doar 6 angajați în 2023, a înregistrat o cifră de afaceri uluitoare: 24.717.061 RON.
Această sumă, echivalentul a peste 5 milioane de euro, este doar vârful icebergului într-un business extrem de profitabil care se bazează pe un model de exploatare a spațiului public, fără costuri directe majore pentru infrastructură. Trotinetele sunt depozitate pe trotuare, în fața magazinelor, în spații comune, iar mentenanța este externalizată, de cele mai multe ori, către colaboratori locali plătiți la livrare.
Pe fondul acestui succes financiar, administrația locală din Târgoviște pare să fi fost prinsă într-un parteneriat în care balanța avantajoasă înclină spre Lime. Iar reacțiile nu întârzie să apară. Voci critice din rândul autorităților locale – inclusiv directorul executiv al Poliției Locale, jr. Mihai Tudorache – au semnalat intenția de a interzice trotinetele Lime în Cetatea de Scaun, acuzând lipsa controlului, riscurile la siguranța publică și abuzurile asupra spațiului comun. Termeni ca „trotinetele morții” nu sunt doar iperbole retorice, ci exprimă o frustrare tot mai răspândită privind lipsa reglementării coerente a acestui tip de transport urban.
Situații similare se înregistrează și în alte orașe europene. La Paris, de exemplu, Lime a fost interzisă după un referendum local, în care cetățenii s-au pronunțat împotriva folosirii trotinetelor electrice în regim de self-service, invocând exact aceleași argumente: haos urbanistic, accidente frecvente și profituri uriașe transferate în afara țării. În Germania, autoritățile au început să impună taxe și reglementări mai stricte. În SUA, mai multe orașe au impus limite privind numărul de trotinete și zonele unde acestea pot opera.
În România, însă, aceste afaceri par a beneficia de un vid legislativ și de o colaborare prea relaxată din partea autorităților locale. Fără o strategie coerentă de mobilitate urbană, fără norme clare privind siguranța, depozitarea și responsabilitatea juridică în caz de accident, fenomenul riscă să devină un haos reglementat doar de aplicații mobile și contracte internaționale obscure.
Întrebarea esențială rămâne: cine câștigă din mobilitatea urbană? Cetățeanul care riscă accidente pe trotuare aglomerate? Orașul care oferă spațiu public aproape gratuit? Sau firmele care își mută profiturile în paradisuri fiscale?
Surse: Registrul Comerțului România, Primăria Municipiului Târgoviște.
