Partidul Social Democrat din Lituania a obținut o victorie clară în cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare, desfășurat duminică, depășindu-i pe conservatorii aflați la guvernare, într-un scrutin marcat de îngrijorările legate de creșterea costului vieții și inegalitățile sociale, potrivit informațiilor transmise de agențiile AFP și dpa. Formațiunea de centru-stânga a reușit să câștige 52 de mandate în parlamentul de 141 de membri, în timp ce creștin-democrații, conduși de actualul premier Ingrida Simonyte, au obținut doar 28 de locuri.
“Rezultatele alegerilor au arătat că poporul lituanian vrea schimbare și are nevoie de un guvern complet diferit”, a declarat lidera social-democraților, Vilija Blinkeviciute. În vârstă de 64 de ani, aceasta este bine poziționată pentru a deveni următorul prim-ministru, având o carieră dedicată problemelor sociale și o reputație de apărătoare a drepturilor oamenilor, cu un discurs adesea binevoitor și ferm în sprijinul cetățenilor afectați de dificultăți financiare. Totuși, pentru a prelua funcția de premier, ea va trebui să renunțe la locul său în Parlamentul European.
Victoria social-democraților era anticipată de sondajele de opinie și de rezultatele primului tur de scrutin, desfășurat cu două săptămâni în urmă, când au fost atribuite 70 de locuri prin reprezentare proporțională și opt mandate directe. Al doilea tur a stabilit soarta celorlalte 63 de mandate. Analiștii consideră că, în ciuda schimbării guvernamentale, este puțin probabil ca sprijinul Lituaniei pentru Ucraina să fie afectat, țara baltică menținându-și angajamentele în cadrul NATO și UE.
Lituania, cu o populație de 2,8 milioane de locuitori, este preocupată de vecinătatea sa cu Rusia, având temeri că ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei în cazul unei victorii rusești în conflictul cu Ucraina. În timpul campaniei electorale, partidele principale din Lituania au susținut în unanimitate necesitatea de a sprijini ferm Ucraina și de a menține un buget de apărare ridicat, la aproximativ 3% din PIB, peste ținta minimă de 2% impusă de NATO. Lituania este recunoscută pentru contribuțiile sale substanțiale în sprijinul Ucrainei, situându-se printre primele trei țări din lume în ceea ce privește procentul din PIB alocat ajutorului pentru această țară.
Partidul Social Democrat își propune să formeze o coaliție de guvernare alături de Uniunea Democratică “Pentru Lituania” (care a câștigat 14 locuri) și Uniunea Populară a Agricultorilor Lituanieni (cu opt mandate), cele trei formațiuni având împreună o majoritate absolută de 74 de locuri în parlament. Printre prioritățile anunțate de social-democrați se numără majorarea pensiilor, impozitarea progresivă, taxarea bunurilor de lux și creșterea finanțării pentru servicii sociale.
Reacțiile electoratului au fost diverse. Tomas Valiunas, un tânăr de 18 ani care a votat pentru social-democrați, a declarat că desemnarea Vilijei Blinkeviciute în funcția de prim-ministru „nu ar fi ideală, dar nici tragică.” El a menționat că și-ar dori o infrastructură mai bună și o reducere a inegalităților sociale, care sunt printre cele mai mari din Europa. Pe de altă parte, Valerija Zaltauskiene, o pensionară, și-a exprimat speranța că noul guvern va accelera creșterea pensiilor, remarcând că „cu 300 de euro pe lună este imposibil de supraviețuit.”
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a comentat venirea la putere a unei coaliții de centru-stânga, exprimându-și speranța că noul guvern va rămâne eficient și concentrat pe problemele strategice ale țării.
Social-democrații au exclus din start o alianță cu partidul populist „Zori pe Neman,” condus de fostul parlamentar Remigijus Zemaitaitis, care a fost în centrul unei controverse din cauza presupuselor comentarii antisemite. Acest partid a obținut 20 de locuri în parlament, clasându-se pe poziția a treia. Zemaitaitis a renunțat anul trecut la mandatul său parlamentar după criticile primite, susținând că declarațiile sale au vizat exclusiv politicile guvernului israelian în Gaza.
Rezultatul alegerilor reflectă dorința cetățenilor pentru schimbare și preocuparea acestora față de problemele economice și sociale ale țării.
