FOTO – Inquam Photos / Octav Ganea
Într-o seară tensionată de dezbatere televizată, cu un Palat Cotroceni simbolic în fundal, candidatul independent la alegerile prezidențiale din 2025, Nicușor Dan, a ieșit din tiparul declarațiilor tehnocrate și a lansat un atac frontal asupra unui inamic vechi: mafia imobiliară. Aflat față în față cu contracandidați vocali precum Silviu Predoiu (PLAN), fostul primar general al Capitalei a declarat, fără echivoc, că influențele oculte din sectorul construcțiilor vor avea și mai puțin spațiu de manevră în cazul în care el va ajunge președinte: „Mafiei imobiliare îi va fi mai greu cu mine președinte, decât cu mine primar.”
Afirmația a avut ecoul unui avertisment adresat celor care, în ultimii ani, au transformat zone protejate ale Bucureștiului în poligoane de beton și sticlă. Însă, în ciuda tonului combativ, momentul a fost umbrit de refuzul repetat al lui Nicușor Dan de a face publice numele primilor trei sponsori ai campaniei sale. Întrebat direct de moderatorul TVR și de candidatul PLAN, Dan a reiterat faptul că „peste 10.000 de cetățeni” au contribuit la campania sa, invocând transparența legală și istoricul său de candidaturi independente din 2012 încoace, dar a refuzat nominalizarea vreunui nume.
În spatele acestei poziții se află, cel mai probabil, o strategie de distanțare de zona de influență a sponsorilor tradiționali și a potențialelor acuzații de lobby. Dar lipsa de claritate asupra surselor de finanțare vine într-un context în care cetățenii sunt din ce în ce mai sensibili la conexiunile politicienilor cu mediul de afaceri. Mai ales când vine vorba de un domeniu precum cel imobiliar, dominat în ultimii ani de scandaluri legate de autorizații ilegale, PUZ-uri controversate și investitori cu ramificații în partide, primării și chiar în instanțe.
Declarația lui Nicușor Dan vine pe fondul unei campanii electorale marcate de polarizare, în care independenții câștigă teren în sondaje, iar partidele tradiționale pierd constant din încrederea publicului. Dan își construiește imaginea pe două direcții majore: o carieră lungă în activism civic și o luptă constantă împotriva derapajelor din urbanismul românesc. Cu toate acestea, criticii îl acuză de o lipsă de pragmatism administrativ și de incapacitatea de a coagula în jurul său o majoritate funcțională în Consiliul General al Municipiului București în timpul mandatului său de primar.
La nivel internațional, strategia lui Nicușor Dan amintește de profilul unor lideri „anti-establishment” care au mizat pe integritate și lupta cu sistemul, dar care, odată ajunși în funcții-cheie, s-au lovit de mecanismele de putere pe care le subestimaseră. Exemple din Italia, Franța și chiar Polonia arată că verticalitatea morală este o armă cu două tăișuri în politica de vârf, mai ales când transparența parțială riscă să devină vulnerabilitate electorală.
Pe măsură ce campania electorală avansează, rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va reuși să transforme această poziționare de outsider moral într-un avantaj real. Într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere, cartea anticorupției și a luptei cu „hidra imobiliară” poate captiva electoratul, dar va trebui însoțită și de răspunsuri clare la întrebările incomode despre bani, influențe și aliați.
Surse: Agerpres, TVR,
