Tribunalul București a pronunțat vineri o sentință de 11 ani de închisoare împotriva fostului director al Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa”, Florin Secureanu, acesta fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de delapidare și luare de mită. Instanța a dispus, de asemenea, confiscarea sumei de 1.279.402 lei, bani primiți cu titlu de mită.
Alături de Secureanu, au fost condamnați și doi administratori de firme implicate în circuitul infracțional: Cristian Ioniță, care a primit o pedeapsă de 4 ani și 6 luni pentru spălare de bani, și Mihai Mesner, condamnat la 8 ani de închisoare pentru spălare de bani și complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave. Tribunalul a dispus ca cei trei să plătească în solidar Spitalului „Malaxa” suma de 6.181.863 lei.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Mecanismele infracționale puse în aplicare de Florin Secureanu
Conform Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Florin Secureanu a deținut funcția de manager al Spitalului „Malaxa” între 1 aprilie 2007 și 29 noiembrie 2016. Din 2009 și până la demiterea sa, Secureanu a dezvoltat și implementat mai multe scheme prin care a delapidat bani din bugetul spitalului, sumele totale ridicându-se la 9.144.053 lei.
Una dintre metodele utilizate implica extragerea de numerar din casieria spitalului sub justificarea achitării unor bunuri și servicii pretins livrate de două societăți comerciale care, în realitate, nu prestau niciun serviciu. Aceste activități au avut loc în perioada 4 mai 2009 – 23 noiembrie 2016, iar sumele erau evidențiate în documentele contabile ca plăți legitime.
Procurorii DNA au stabilit că Secureanu a utilizat circuite comerciale fictive pentru a masca delapidările, implicând angajați ai spitalului și administratori de firme complice. Printre cei implicați s-a numărat și Cristian Ioniță, care a facturat fictiv bunuri și servicii în valoare de 6.181.863 lei. Spitalul a plătit aceste sume prin virament bancar, iar Ioniță a retras 5.155.164 lei în numerar, remitând banii lui Mihai Mesner, care ulterior i-a înmânat lui Secureanu, reținând comisioane de 5-10%.
Mită sub formă de servicii turistice de lux
DNA a mai relevat că, pentru a menține relațiile contractuale cu un furnizor de consumabile medicale, Secureanu a pretins și primit servicii de turism între 20 mai 2011 și 24 noiembrie 2016, constând în cazare, bilete de avion și alte cheltuieli, în valoare de 1.279.402 lei. Destinațiile erau diverse, incluzând orașe din Europa (Italia, Germania, Franța, Spania, Belgia etc.), dar și locații mai exotice din SUA, Canada, China, Indonezia, Australia și Noua Zeelandă.
Aceste servicii de lux erau accesate nu doar de Secureanu, ci și de apropiații săi, inclusiv membri de familie, prieteni și angajați ai spitalului. Pachetele turistice erau achiziționate printr-o singură agenție de turism, aleasă de fostul manager, care stabilea detaliile deplasărilor.
Documente contabile falsificate pentru acoperirea delapidărilor
Pentru a justifica fondurile extrase, Secureanu a apelat la colaboratorii săi din cadrul spitalului, care aveau rolul de a falsifica documentele financiar-contabile, astfel încât sumele scoase din patrimoniul instituției să pară legitime. Operațiunile contabile erau elaborate pentru a simula relații comerciale inexistente, permițând astfel acoperirea infracțiunilor.
Ancheta desfățurată de DNA subliniază complexitatea rețelelor financiare și implicarea mai multor persoane în schemă, evidențiind necesitatea unor mecanisme mai stricte de supraveghere financiară în cadrul instituțiilor publice.
