România a înregistrat o majorare semnificativă a deficitului balanței comerciale în primele nouă luni ale anului 2024, cu o creștere de 15% față de aceeași perioadă din 2023, ajungând la 23,485 miliarde de euro, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Această tendință de creștere a deficitului comercial, care reflectă diferența dintre valoarea exporturilor și importurilor, pune sub semnul întrebării sustenabilitatea echilibrului economic al țării, având în vedere dependența de importuri și impactul asupra balanței de plăți.
Contextul și Evoluția Deficitului Comercial în 2024
În luna septembrie 2024, România a înregistrat exporturi FOB (Free on Board – liber la bord) în valoare de 8,148 miliarde de euro, iar importurile CIF (Cost, Insurance, Freight – Cost, Asigurare, Navlu) au totalizat 10,719 miliarde de euro, ceea ce a condus la un deficit comercial de 2,571 miliarde de euro. Comparativ cu septembrie 2023, exporturile au înregistrat o creștere modestă de 0,3%, în timp ce importurile au crescut semnificativ cu 4,2%. Aceste cifre sugerează o expansiune mai rapidă a cererii interne pentru bunuri externe decât a capacității economiei românești de a-și diversifica exporturile, ceea ce contribuie la adâncirea deficitului comercial.
Tendințele Generale ale Comerțului Exterior în 2024
În perioada ianuarie-septembrie 2024, totalul exporturilor FOB al României a însumat 69,285 miliarde de euro, în scădere cu 1,4% față de perioada similară din 2023, în timp ce importurile CIF au totalizat 92,770 miliarde de euro, crescând cu 2,3% comparativ cu anul anterior. Aceste date indică o tendință de creștere a importurilor într-un ritm mai alert decât al exporturilor, reflectând o dependență continuă a economiei românești de bunuri și servicii provenite din afaceri externe.
Ponderea semnificativă a anumitor grupe de produse atât la export, cât și la import subliniază structura comerțului exterior al României. Astfel, „mașinile și echipamentele de transport” reprezintă aproximativ 46,9% din exporturi și 36,4% din importuri, în timp ce „alte produse manufacturate” constituie 28,9% din exporturi și 28,7% din importuri. Aceste date sugerează că România continuă să aibă un sector industrial semnificativ implicat în comerțul internațional, dar, în același timp, rămâne vulnerabilă la fluctuațiile externe, având în vedere importurile mari de echipamente și produse manufacturate.
Schimburile Comerciale Intra-UE și Extra-UE
Schimburile comerciale ale României sunt dominate de relațiile cu țările Uniunii Europene (UE), un fapt ce reflectă integrarea economică a țării în structurile economice regionale. În perioada ianuarie-septembrie 2024, schimburile intra-UE27 de bunuri au însumat 50,057 miliarde de euro la exporturi și 67,147 miliarde de euro la importuri, reprezentând 72,2% din totalul exporturilor și 72,4% din totalul importurilor. Acest lucru demonstrează că România rămâne un partener economic important în cadrul UE, în ciuda deficitului comercial persistent.
Pe de altă parte, schimburile comerciale cu țările din afaceri extracomunitare (extra-UE27) au fost mai reduse în comparație cu relațiile interne UE, cu exporturi de 19,227 miliarde de euro și importuri de 25,623 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 27,8% din total exporturi și 27,6% din total importuri. Aceste date sugerează că România are un comerț activ nu doar cu statele membre ale Uniunii Europene, dar și cu țările terțe, deși comerțul exterior cu UE rămâne dominant.
Factori Care Contribuie la Deficitul Comercial
Deficitul comercial crescut al României este influențat de mai mulți factori economici și structurali:
- Creșterea cererii interne: Creșterea economică a României, cu o cerere mai mare de produse și servicii, în special din sectoare cum sunt consumul gospodăriilor și investițiile, a contribuit la o expansiune mai rapidă a importurilor.
- Lipsa de diversificare a exporturilor: Deși România exportă în principal mașini, echipamente de transport și produse manufacturate, există o dependență de anumite sectoare industriale, iar economiile emergente din afaceri extracomunitare nu au fost complet fructificate.
- Creșterea costurilor de producție: Creșterea prețurilor materiilor prime, energiei și a altor costuri de producție poate afecta competitivitatea exporturilor României, limitând expansiunea acestora pe piețele internaționale.
Implicațiile Deficitului Comercial pentru Economia României
Creșterea deficitului comercial are implicații semnificative asupra economiei României, în special în contextul politicii economice și al echilibrului balanței de plăți. Un deficit comercial crescut indică o dependență continuă de importuri și poate pune presiune asupra rezervei valutare a țării, ceea ce ar putea afecta stabilitatea cursului de schimb. De asemenea, deficitul poate influența negativ politicile economice pe termen lung, necesitând măsuri pentru a stimula producția internă și a diversifica piețele de export.
Concluzie: Nevoia de Măsuri Strategice
În fața creșterii deficitului comercial, România va trebui să adopte măsuri economice strategice care să includă stimularea exporturilor prin diversificarea piețelor și a produselor, precum și sprijinirea unui sector industrial competitiv și sustenabil. De asemenea, autoritățile ar trebui să monitorizeze evoluțiile economice externe și să implementeze politici care să reducă dependența de importuri, în paralel cu o gestionare atentă a relațiilor economice din cadrul Uniunii Europene și cu țările din afaceri extracomunitare.
