Un pas legislativ important a fost făcut în România, unde Plenul Camerei Deputaților a votat miercuri un proiect de lege cu impact major asupra carierelor din magistratură. Conform noilor prevederi, începând cu anul 2026, toți magistrații vor fi obligați să iasă la pensie la vârsta de 65 de ani, într-un efort declarat de a alinia sistemul judiciar la normele europene și de a echilibra bugetul public. Legea a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare — 259 de voturi „pentru”, unul „contra” și 25 de abțineri — reflectând un consens rar între partidele din coaliția de guvernare.
Actul normativ elimină tabelele anterioare care prevedeu o creștere graduală a vârstei de pensionare până în 2045, optând în schimb pentru o aplicare directă a pragului de 65 de ani de la 1 ianuarie 2026. De asemenea, se schimbă și baza de calcul a pensiei speciale pentru magistrați. Conform noilor reglementări, pensia de serviciu va fi de 80% din media veniturilor brute înregistrate în ultimele 48 de luni de activitate, cu plafonare la 100% din venitul net din ultima lună de muncă.
Reforma vine pe fondul unor presiuni interne și externe constante. Comisia Europeană, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), a solicitat României să reformeze regimul pensiilor speciale, considerat inechitabil și costisitor pentru bugetul de stat. În același timp, Fondul Monetar Internațional a semnalat că fără măsuri concrete de reformă în sistemul de pensii, România riscă un dezechilibru fiscal serios în următorul deceniu.
Reacțiile din sistemul judiciar sunt amestecate. Unele asociații de magistrați au salutat ideea uniformizării vârstei de pensionare cu cea a altor categorii profesionale, considerând-o un pas către normalitate. Alte voci critică graba cu care s-a adoptat proiectul și lipsa unui studiu de impact detaliat privind efectele asupra personalului activ. Există temeri că mulți judecători și procurori ar putea alege să se pensioneze anticipat până la intrarea în vigoare a noii legi, provocând o criză de personal în instanțe.
Contextul internațional arată că România nu este singura țară care reevaluează pensiile speciale. Franța a trecut prin ample proteste după ce președintele Emmanuel Macron a promovat o reformă prin care vârsta standard de pensionare a crescut la 64 de ani. În Italia și Spania, măsurile de austeritate au condus la reducerea semnificativă a pensiilor privilegiate pentru categoriile speciale, inclusiv magistrați.
În România, proiectul urmează acum să fie dezbătut în Senat, care are rolul de for decizional. Rămâne de văzut dacă vor fi aduse modificări în această etapă sau dacă forma adoptată în Camera Deputaților va fi păstrată integral. Indiferent de finalul legislativ, este clar că acest proiect de lege deschide o nouă eră pentru justiția românească, cu efecte de lungă durată asupra atragerii și menținerii profesioniștilor în sistem.
Surse: Agerpres, European Commission – MCV Reports, FMI – Country Report Romania 2024, Le Monde, El País
