România se află într-un moment de cumpănă politică și economică, iar acuzațiile lansate de președinta USR, Elena Lasconi, dezvăluie o strategie care ar putea influența profund viitorul țării. Într-o intervenție publică, Lasconi a subliniat că actualele partide aflate în negocieri pentru formarea guvernului ar pregăti măsuri de austeritate severe, însă le amână intenționat până după alegerile prezidențiale, pentru a evita o reacție negativă din partea populației.
Conform declarațiilor sale, măsurile de reducere a cheltuielilor trebuiau deja adoptate printr-o așa-numită „ordonanță trenuleț,” care ar fi putut adresa problemele bugetare ale țării fără a afecta domenii critice precum sănătatea și educația. În opinia sa, guvernul condus de Marcel Ciolacu poartă responsabilitatea pentru tergiversarea acestor măsuri și pentru lipsa de transparență privind bugetul pe 2025.
Lasconi a sugerat că PSD și PNL, partidele care domină scena politică, au preferat să lase lucrurile nerezolvate, dorind să manipuleze opinia publică în favoarea lor până la alegeri. „Părerea mea este că ei încearcă să mintă românii până la alegerile prezidențiale și, după acestea, să înceapă măsuri de austeritate foarte mari,” a declarat lidera USR.
Ea a atras atenția asupra inconsecvenței declarațiilor oficiale, cum ar fi promisiunile de a nu crește cheltuielile sau taxele, susținând că aceste angajamente vor fi încălcate după alegeri. În plus, Lasconi a evidențiat dificultățile întâmpinate de USR în negocierile pentru formarea coaliției, sugerând că celelalte partide nu doresc cu adevărat includerea USR în viitorul guvern.
Mai mult, lidera USR a descris atmosfera tensionată din timpul discuțiilor, acuzând PSD de manipulare și intimidare. Potrivit acesteia, liderul PSD, Marcel Ciolacu, ar fi amenințat cu trecerea partidului în opoziție în repetate rânduri, o mișcare care, în opinia sa, are ca scop consolidarea influenței partidului asupra primarilor săi prin intermediul fondurilor guvernamentale.
În ceea ce privește relația cu PNL, Lasconi a criticat deschis ceea ce consideră a fi o „pesedizare” a acestuia, subliniind că alianța dintre PSD și PNL funcționează deja ca o guvernare consolidată, fără loc pentru USR. Totuși, ea a evidențiat sprijinul pe care l-a acordat lui Ilie Bolojan, pe care îl consideră un lider cu potențial de a revitaliza PNL și, eventual, de a deveni un prim-ministru capabil.
În contextul acestor acuzații, Lasconi avertizează asupra consecințelor economice grave care ar putea urma, dacă măsurile de austeritate vor fi implementate brutal după alegeri. Ea insistă că reducerea cheltuielilor nu ar trebui să afecteze sistemele fundamentale ale societății, subliniind că sănătatea și educația trebuie să rămână priorități naționale.
Acuzațiile liderului USR reflectă o tensiune profundă în politica românească, dar și o temere tot mai accentuată în rândul populației privind viitorul economic al țării. Într-un peisaj politic marcat de strategii opace și promisiuni contradictorii, întrebarea rămâne: va fi România pregătită să facă față provocărilor care se profilează după alegerile prezidențiale, sau vor prevala interesele de partid asupra interesului național?
